şapte felii

(gând de dimineaţă 21 octombrie)

încă o viaţă încă un timp 
al rostogolirii mosorului de vorbe
vorbe şi vorbe fără şir într-un calup de brânză albă
mare brânză să iei cuţitul de foc
să tai toate marginile sfărâmicioase
ale cunoaşterii aproximative
să te scufunzi în alb în uitarea fragmentelor de timp bolnave
în câte felii tai brânza aceea - mă întrebi
şi guşti şi limba ta aleargă printre fărâmele de versuri
nu ştiu încă
încep cu şapte felii echilibrez farfuria de metafore
pun punctele deasupra
fiecare alege unde le va aşterne
ori şir ori singuratice
eu folosesc un singur punct
şi-l pun pe trup de i între două acolade simple
ca o îmbrăţişare clară a anotimpurilor acestui an
începutul nu mai contează
iau ce e acum cu ochii larg deschişi

care ochi - mă întrebi
şi-ţi răspund cu încă o tăcere
mănâncă feliile şi vei şti
cele şapte