(cuvinte rădăcini de scaieţi)
ce frumos aleargă cuvântul printre rădăcini de scaieţi
câtă umbră ridică încrederea când o ia la fugă printre coloanele de gânduri
printre oglinzi sparte
cu braţele amândouă cuprind visul şi-apoi se ascultă unele pe altele cum tropăie pe podelele casei
undeva dedesubt animalele mici împletesc poemele subpământului
printre conducte în care apa curată sau murdară stabilesc un du-te vino aproape ordonat cu unele turbulenţe când materialele cedează nervos de atâta linişte în nelinişte din blocul sub care au avut ghinionul să fie fixate
şi eu visez noaptea excursii pe munte cu poteci din piatră măruntă aproape inexistente şi ele
mai mult aninată merg spre înainte cu mici întoarceri cu mari nesiguranţe
când simt intuitiv că ochii îmi sunt acoperiţi de braţe
ce călătorie ciudată mi-a cuprins arterele şi membrele au început să se agite să caute vârfuri de stâncă ieşită în afară
lumină multă lumină înconjoară scena urcuşului şi glasul care cântă întruna cald tandru blând îmi place
şi foşnetul tainic al cascadelor nevăzute şi setea setea ucigaşă care m-a trezit
am băut apă m-am mişcat prin casă să-mi reintru în aparenta normalitate a funcţionării
constat că trăiesc într-un robot dependent de mişcare de înţelegere de şi de şi de
m-am plictisit
aseară vroiam să mă retrag
cascada e de vină că scriu. râd. tot găsesc vinovaţi mai vii decât mine însămi şi mă tot plâng că nu mă pot opri din scris
ce frumos aleargă scaieţii printre rădăcini de cuvânt...
----------------------
notă:ce vis am putut avea azi noapte...Mergeam şi mergeam de nebună pe marginile acelea înguste şi culmea e că nu simţeam teamă. Curgea prin mine acea cântare a Glasului, lăsam lumina să mă învelească şi nu vedeam în jur nimic. Numai pasul următor îl rotunjeam cu privirea. Povestea azi este născută că doar între 3 şi 5 dimineaţa am visat tot. Mă întrebam numai ce înseamnă şi mai ales ce mă mai aşteaptă înainte-n viaţă. Cascada nu se opreşte nicicând. Jaba mă bâzâi eu mereu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu