suspendat

(gând de noapte 5 noiembrie)


suspendat între fisura lui a fi şi cea a bucuriei 
amândouă exprimă în spaţiu o cruce largă 
în care inelele butucului dansează cântă 
metaforizează doborârea copacului
felierea gândurilor crisparea omului sfâşierea naturii
butucul zâmbeşte stingher aşteaptă un ram nou renăscut
sub securea minciunilor aerului devenit irespirabil şi pentru copaci
împinge butucul între două hohote: unul de plâns altul de râs

undeva cândva nu se ştie de ce
în fisura cea mai largă a butucului zâmbitor
o floare îşi deschide petalele acompaniată de şapte frunze noi
una sprijină tâmpla corolei aşteaptă căderea ei în nervura infinit
a culorilor redescoperite de pictorul orb

fâşii de scoarţă reechilibrează balanţa sunetelor
raze mirate ale spiralelor inelelor mereu vii în desenul simplu
pictura cere urzeală complicată

pânza bine fixată în piroanele timpului
lasă urme adânci în memoria artistului

pictorul orb atinge blând marginile aspre ale fâşiilor raze de scoarţă
le desenează conştiincios în vreme ce pânza
desprinde puncte din memoria lui
reinventează gama culorilor în ritmul unui cântec mereu nou

înainte de vremea anotimpurilor gândurilor creatorului
pânza naşte tabloul în liniştea scoarţelor copacului
tată al butucului suspendat între două hohote...

autor imagine: Alexandru Boroş
sursa imaginii:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10151894194359284&set=a.10151653743764284.1073741831.755389283&type=1&theater