"NUN KA SA UGULAS PA IDIM KARA I" ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ "Omul (nobilul) care ştie tainele va merge în ceruri"
duminică, 1 iunie 2014
prea mult prea puţin
seara unei poveşti fără sfârşit
lasă urme în aşternuturile curate
las umbrele să-şi termine dansul
- aşa gândesc acum apoi le frâng încet
strigătele de bucurie
în timp ce în mine scade cuvântul
până la arcul dintâi al tăcerii
scriu şi asta mă umple de bucurie
încet încet muzica îmi destinde versurile
tristeţe amar încropite stări
într-un volum al cenuşii prezentului
tu aştepţi un mesaj eu întrerup şirul de gânduri
îl ascund la pieptul uitării
aşteaptă omule aşteaptă
gara e largă ultimii pasageri vor urca
din mersul pe panta aripilor păsării de noapte
înserarea asta mă apasă
acum mă apasă
femeie sunt şi toate câte le aruncă
biciul omului cu ochii din sfertul bătăii vântului
aduc ploi amare
de ce timpul
nu maturizează omul mai repede
de ce atâtea provocări
în aria simţurilor exterioare
şi unde există colţul neîntinării
al liniştii fără oameni fără cuvinte
colţul privirilor senine al zâmbetelor născute
prea mult se face prea puţin se naşte
ce problemă
omule cu ochii din sfertul bătăii vântului
lasă-ţi gluga pe gânduri
aşterneţi visul pe banca de piatră
întârzie cerul în pasul meu
mai las o cruce să-mi aşeze literele
aşteaptă omule aşteaptă..
Anne Marie Bejliu, 31 mai 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu