dincolo de cuvinte aştern conturul ochilor
care îmi cântă în rouă
dincolo de cuvinte las liber sufletul să prindă cheia
rubinului de foc
este uimire în colţurile nivelate
durere surprind în licărirea focului niciodată stins
larg deschisă inima mea ascultă pulsul inimii unice
într-o floare se întâmplă rima
în alta albul îşi aşterne curgerea curată
poemul se naşte între glasul tău şi tâmpla mea zvâcnindă
colbul se aşterne timpului chip prelung
şi migălos mângâiat de pictorul orb
dincolo de cuvinte aştern pictura în care prezentul şi umbra viitorului
ating digul pentru încă o trezire în tresărire a fiinţei
adormită de pragurile oarbelor rostiri
dincolo de cuvinte te aştept cu palma deschisă spre cer
palma ta o va prinde apoi tăcuţi
vom alege scoica -fus şi vom toarce iar şi iar o poveste
şotron de nisip vom desena
şapte din şapte bucurii vom aşterne între noi
alte şapte le vom lăsa să ne plouă
în oul de rouă al veşnicei dimineţi
la răsărit de cuvânt poemul-poveste
va deschide în piramidă cale infinitului din noi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu