pescăruşul sărută soarele

sudul tăiat
împarte lumile între bucurie şi tăcere
între surorile dimineţi
între răsăriturile şi prânzul care arde
nu molcom în cuptorul lui julie
se aud dimineţile cum îşi diluează finalurile
în arşiţa zilei
tot cald tot cald -
strigă pescăruşul şi sărută cu aripa soarele
îi încearcă tăria cu aripile larg deschise
când ziua îşi acoperă umbrele cu bucuria lui a fi
toate se întâmplă atunci când omul caută bucuria
precum acul în carul cu fân
eu o găsesc răsturnată alături de paie
şi de furca plină de cuvinte nescrise
le ascult pocnetele din palme când o descoperă
şi râd cu lacrima cerului
cu lacrima cascadei
cu lacrima izvorului
cu hohotul Domnului pentru o căutare reuşită
şi o finalitate mereu pe firul vertical al trupului lui i
vin şi pun punctul fără a mai gândi că
punctul îmi sunt eu mie însămi întreg