degeaba gândul cerne
copilăria frunţii
ne împletim cunune uitând
că umbre-adastă
în fiece nervură
de verde ars în noi
când printre roduri aspre
culegem pir
şi ploi
încet se nasc pe dune
şi în livezi se lasă
bruma de culoare
aştept noi primăveri...
28 februarie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu