sfânt tânăr Prier

printre albii pereţi e un stil de-a muşca 

dintr-o parte lipseşte podeaua de câlţi
în cealaltă rodeşte iarba prin munţi

visele toate se adună în cerc

centrul aruncă din el plinul sterp
alege se zbate
şi prinde în sferă un inel
e cuvântul ce mângâie
profund temător

apoi viteaz creşte-n tine
îţi scapără vii
semnale de tren în gările mii
prin care trenul aleargă neîncetat
oprirea e taina dintr-un păcat
în care tu păşeşti adânc şi greu

apoi te agăţi de scările vechi
cauţi urcuşul la capăt de tren

urci iară şi iară nu mai aştepţi
decât altă gară alţi nămeţi
privirii trupul mereu să-l îndrepţi

cântă cântă...

cobzar bătrân arcuşul ţi-e aur
vioara ţi-e brâu

ape încinse cristaline topiri
trenul aleargă- acum fără opriri

suflete curate oglindite-n ferestre
glasuri de ierburi primăvara creşte
se aude din vale din dealuri de vieţi
lumina-nveleşte copacii răzleţi

rămas-au privirii cu ramuri
spre cer întinse
în ruga pământului Ler
vino dară iară sfânt tânăr Prier

23 februarie 2014