dor de tata

drum bun să-ți spun
să mă adun
din colbul spart
din patru pietre

nisip de firi
nisipul bun
se cerne-ntruna
când prin vene

îmi curge sângele tău
bun

mi-e dor de tine tată
știi
și simt că ești
mereu aproape

când greul mă preface-n
scrum
tu gândul mi-l îndrepți
spre astre

și te privesc departe-acum
departe-aproape-n mine
viu

și-mi spui șoptit că-i
drumul bun
să nu mai las om-șarpe
să mă-nșele

tu ai trăit liber
prin fiere
prin aspra îndreptare-a
Lui

învăț abia acum
sau poate înțeleg
de ce nu ai lăsat
pe nimeni

să calce-n cale
suflet bun

focul din tine
mă așterne
în mine iar
în mine scrum

durere dor de tine
cere
să-mi fii iar trup puternic
fur
al vieții în căldura ierbii

mi-e dor de tine
tată bun
mi-e dor
și-n jurul meu e golul

lăsat de tine când
tăcut
plecat-ai Domnului
prin scut
de aripi suflet gând
prea mut

din fagurele gol acum
esența mierii
zbor se cerne

Anne Marie Bejliu, 14 martie 2015