om şi corb

pregătesc voiajul gândului
pentru a fi pasăre de pradă într-un joc absurd
la cina de taină a vieţii
când crucea
îşi va înălţa privirea deasupra timpului netrăit

alături de cuib caut libertatea de mişcare
deschid larg aripile
prind în cioc
răstălmăcirile oamenilor din cuvintele Domnului

le mestec atent
apoi le arunc la picioarele brazilor

rădăcini vor creşte spre curăţenie
şi vindecarea minciunilor

odată şi-odată voi părăsi cuibul cuvântului
pentru a mă reîntoarce
în grădina uimirii că Eşti
iubire adevăr bucurie în inima mea

pregătesc firimiturile strălucitoare
jucării pentru familia de corbi în care voi renaşte
pentru a-i fi pavăză umanului
din fiecare por al fiinţei în care m-am întrupat

aştept jucăria promisă într-un ciob de cântec
tril blând cârâi
pentru a cunoaşte gesturile omului
pe umărul lui mă aşez
pentru a-l anunţa că l-am regăsit
într-o lume bogată a poveştilor nescrise

sunt corbul înveliş al umanului
privind strălucirea jucăriilor primite în dar de la Domnul

mă aştern pe o stâncă
apoi îmi ascult respiraţia

readun gândurile armăsari ai nevoilor umanului
las pe fila frunză fâşia de drum
în care lumânările se aprind în vânt
pentru a lumina
calea robilor şi a orbilor cerului mereu senin

în furtună redeschid aripile
ascultând vocea caldă a bucuriei de a fi

sursa imaginii: http://supravietuitor.wordpress.com/2009/03/17/stanca-corbului-de-alecu-russo/
Stânca Corbului - Cheile Bicazului