închizi un cerc

închizi un cerc se redeschide altul
şi printre raze pierzi 
te pierzi vorbind
rostirile-ţi sunt grave reci şi calde
anini în tine spaţii largi cereşti
te-anini şi tu în tine 
fulgerând principii
valorile îşi schimbă calme seci
pilonii digurilor când aldine
când drepte
ţintă-a zborurilor treci... şi uiţi un prag

te macină asculţi

eşti orb surd mut dar strigi
pereţii-s goi
tu luneci mai departe se deschid
tu te fereşti

icoane blânde ochii tăi revăd
în rugă nu mai cazi
rosteşti
în tine te anini şi-aştepţi să vezi
cum vieţii-n lampioane creşti

pe scenă eşti actor salţi pragul
spectator
devii şi-n tot acest răstimp visezi
că-nchizi un cerc şi altul creşte-n loc

geometrii în plan
nimic mai mult şi înc-un strop
din lanul grâului copil necopt
şi-atunci întrebi
în spaţiu când şi cum şi cine sunt
când sferele devin spirale-n gând
prin tine curg şi-ajung ajung
în zor nebun
vidul şi plinul codului cel sfânt

închizi un cerc şi altul creşte-n loc
ca o cascadă umpli vadul firii
în tine te anini de codul sfânt
şi calm te împlineşti tăcerii leagăn
alt leagăn şi alt leagăn legănare
revii orbirii cale prin tăceri
rostirile-ţi sunt calde reci amare
se-ntorc solii le-anini încet iar pe pereţi...

16 ianuarie 2014