orbire

în bolul cuvântului unic 
privesc esenţa materiei
ca pe o pală de vânt îngândurată
printre pietre, scoici, 
fluidul vâscos al gândirii
şi-apoi o întoarcere în sine 
a bobului de grâu
pentru redescoperirea individualităţii

liantul se pierde
prin comentariile rădăcinilor
înainte de înălţarea
trunchiurilor de copaci
a tulpinilor florilor
a buruienilor încruntate

mojarul uită să devină inutil
sub privirile calde ale orbului
mişcarea circulară începe
nu se termină

în bolul cuvântului unic
privesc orbirea materiei
ca pe un fulger îngândurat
când ploile uită
ce este tăcerea orbului
şi el

12 ianuarie 2014