teren de golf

ca un teren de golf plutitor e spaţiul acesta al vieţii
găuri întrebări jumătăţi de aruncări în răspunsuri
semne de gând activ sufocate umbre de iubiri 
pasivul umblă răzleţ printre nămeţi de trăiri
şi ce dacă există oameni şi ce dacă suntem iubiţi
lovim în stânga şi-n dreapta fără o ordine bine precizată
dispărem în natură după ce am cucerit zidul de protecţie 
secretele păstrate cu teamă prin subsolurile fiinţei
plecăm ca şi când umbrele acelea firave ar fi fost ale noastre
poate sunt cine mai ştie ce şi cum şi mai ales de ce
lovitura de graţie nu e unică se repetă la nesfârşit
ca şi cum omul este râma care se regenerează la nesfârşit
înainte de arderea finală dintr-un pământ întors în brazdă
de o singură minciună fundamentală în esenţa ei

cât de frumos este terenul golf bine îngrijit
ştiu profesioniştii...

30 ianuarie 2014