"NUN KA SA UGULAS PA IDIM KARA I" ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ "Omul (nobilul) care ştie tainele va merge în ceruri"
duminică, 5 ianuarie 2014
ochi de adevăr
în vadul gândurilor umbra ascunde ţinta
într-o glumă
ridică simplu braţul gol sub felinarele bătrâne
rămâne pasul pasul bol
de gesturi tandre amânate şi din cuvintele de stepă
inima-şi strânge praf de aur
când colbul se transformă-n pietre
cu talpa goală umbli orb din când în când tresari rostiri
printre copaci vezi mănăstiri cu crucile strălucitoare
în alb se-mbracă umbra firea şi-atunci începi să plimbi prin tine
pasul pasul gol de sine alunecare prin destine
alunecare-n gol de vieţi
rostogoleşti în dimineţi uitarea într-un bulz de humă
cu palmele amesteci mergi şi mergi mereu fără oprire
rostogoleşti o bilă sumbră apoi o înveleşti în dor
prin cuib acum e iarnă iară nu ninge ceru-i încruntat
ţi-aduci aminte-n colţi de fiară să te păstrezi luminii calm
şi laşi prin tine doruri mute de-a fi iubit de-a fi în doi
rămâi pe-un colţ de ţintă rară să te-nţelegi profund crestat
e gândul nou şi vechi cel vechi nenivelat
cu palmele pe stânci te rogi să nu mai fi iertat
iertat...
mă ierţi Tu Doamne că-s nătâng că-n fiecare zi dobor
prin mine alt şi alt sobor de păsări flăcări umbre-n timp
mă ierţi Tu Doamne că sunt orb şi că în fiecare zi
adun prin mine mărunţiş şi prin fântâni privesc pieziş
la Ochiul Tău cu ape limpezi la Ochiul Tău de Adevăr
mă ierţi Tu Doamne Tu mă ierţi
5 ianuarie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu