atingere

în pânza păianjenului 
anotimpurile cântă
depărtarea 
prinde culorile timpului netrăit

răsăritul e o promisiune 
a bucuriei

pe fila gândului
se ofileşte o poveste

"a fost odată..."
nu mai poate fi

teama dispare
poate reînflori rădăcina
dintr-o lacrimă de gând

şi mai este o poveste în care
durerea atingerii este evoluţie
când eşti treaz iar ochiul inimii
devine mai luminos ca oricând

atingerea e a Lui oricând oricum
chiar dacă sunt zile şi nopţi
în care te minţi că Îl uiţi

17 ianuarie 2014