distanţă de vis

ce aud pe stradă sunt paşi
miriapozi cu tălpi de înger
cum se reproduc în gesturi
cum îşi uită fragmentele de nimic
pe buza superioară a gândurilor copilului

şi cum copilul tace
desenează forme compacte care
niciodată nu vor zbura

dar el

le lasă o clipă în pumni îi strânge
îi deschide şi râde liber de tot
circul invenţiilor lui aproape mărunte

cândva va fi sau nu va fi
dansatorul din spatele creionului
sau al tastelor prin care urletul
motoarelor creşte cu fiecare linie
cu fiecare calcul al rezistenţei
unor materiale inventate

miriapozi o iau la fugă împrăştiat
ca într-o comedie a simţurilor în care
două umbrele devin oameni
două răsturnări ale oamenilor devin umbre
iar noi separat luăm distanţă de vis

Anne Marie Bejliu, 21 august 2015

artist: 

Ramon Bruin